In picioare, echilibru, PRIMII PASI

Asta a fost ordinea dar evolutia ei a fost extrem de rapida. Eva a inceput sa stea in picioare in echilibru cateva secunde..minute..apoi primul pas tindu-se strans de ambele noastre maini pana cand intr-o zi deodata mi-a dat drumul la o manuta ca acum sa MEARA SINGURA IN PICIOARE..la 10 luni si 2 saptamani Eva a facut PRIMII PASI si de atunci tot asa merge.
Mersul este insa pentru doar cativa pasi apoi se prinde bine de mana mea sau a lui J si ne duce peste tot..nu are o tinta, porneste intr-o directie si se rezgandeste, o arage ceva si o ia intracolo la mijlocul drumului iar schimba directia si...rade, rade, rade..e mult mai bine, clar, decat mersul de-a busilea.
Insa daca ceva ce vrea e e prea departe se arunca in patru labe si intr-o secunda e la oiectul dorit, mersul asa e mai sigur chiar daca nu la fel de palpitant.

Landou, scoica, cadita.....

la toate am renuntat..si parca simt un gol...timpul trece, Eva creste si uite asa nu mai e bebelus.

Cand am transformat caruciorul din landou in sport am simtit un chimpe in stomac, aveam fata mare care statea in fund si nu mai vroia la orizontala.Desi abia asteptam momentul cand a venit a fost asa...brusc.

Scaunul de masina e ceva firesc si normal ca avem si noi, Eva nu mai incapea in scoica de mult asa ca am renuntat si ea ea si Doamne ce greu a fost...scoica aceea micuta, rosie pe care in maternitate fiind o asteptam cu sufletul la gura sa o aduca J., sa o punem pe Eva inauntru si sa plecam cu ea acasa. Si ce mica statea ea acolo in salopetica ei roz cu floricele, cum J. a asezato ca pe un nestemat in masina si a incorsetato on chingile masinii, si eu eu tot drumul pana acasa am stat cu mainile pe ea sa o protejez pe bebis de trepidatii...acum Eva nu mai incape in ea, asa ca o depozitam.

Cadita a devenit si ea un obiect inutil. Acum facem baie in cada mare, pe un covoras antiderapant cu toate jucariile, cu dusul si daca avem loc alergam sau suntem in picioare.
Si cat am cautat cadita..a fost moment special cand J. a venit cu ea acasa, o cadita portocalie, frumoasa, cu protectie pentru bebelusi. Si cum ii faceam baie unuei papusi minuscule in ea cu apita potrivita la temperatura, cu mana tremurand ca nu stiam cum si cu sufletul la gura sa nu panga Eva...Acum o depozitam si pe ea...

Ce urmeaza.....?

Prima raceala...de vara

Mda..am facut-o si pe asta. Am racit. Amandoua.

Nu stiu cum am reusit, insa si eu si Eva suntem racita, si nu oricum ci o raceala cu muci, tuse, jena in gat dar fara febra. Ea a luat-o de la mine, eu de la ea sau amandoua din alta parte, nu stiu..De vreo saptamana ne chinuim cu ea si sper ca suntem pe trecute insa mucii astia nu se dau batuti cu una cu doua.
A facut saracuta rana la nasuc de la atata tras nasul, sters..Tare rau e si ea nu sta la aspirat nasucul fie ca e cu batista bebelusului, fie ca se chinuie J sa faca pe aspiratorul cu gura. Nu mai zic ce de nazuri si crize la medicatie.
Ufff sa se duca odata caci nici eu nu o mai suport, m-a cam chinuit pe mine mai rau decat pe Eva, a trebuit sa ajung sa imi fac o radiografie de sinusuri dar tot cu homeopate ma tratez caci nu vreau sa risc ceva in lapticul ei atata vreme cat inca o alaptez.

Asociem cuvintele

aca = acasa
aca = a acazut
aco = acolo
apa = apa
mama = mama
pui = porumbel
ham = catel
pap = papa/mancare
apte = lapte
ga = gata
aplauda = bravo

tati se cam "supara" cand Eva il striga si pe el tot mama..:)..insa ea asociaza foarte bine cuvantul cu mine si cu el ca parintii ei.

Aratam cu degetul totul..

..si ce mai aratam, toate cele..e degetelui ei aratator intins permanet sa imi ceara, sa imi arate sau pur si simplu ca vede ceva.

1 Mai - muncitoresc!

De 1 mai noi am ales sa petrecem la mare, la Marea noastra Neagra, in Mamaia, la hotel Iaki 4*.

Joi ne-am hotarat sa plecam si tot in aceeasi zi am facut bagajele pe fuga gandindu-ma cu 100 de minti odata ce s aiau pentru Eva, sa nu uit ceva esential si apoi sa incropesc si un bagaj pentru noi doi. Au rezultat 2 valize si 2 genti mici pentru ea si o valiza pentru noi cu cateva lucruri aruncate in graba.
Pentru ea insa trebuia sa am detoate, trusa cu medicamente, cosmeticele de baie, haine goase, subtiri, intermediare, de soare, de vant etc.., stemer, blender, legume ca deh! Eva nu serveste borcanele din comert ci doar papica facut de mami cu multa dragoste.
Am uitat ceva totusi...bavetica si vigantoul insa fara probleme am cumparat de acolo.

Eram putin ingrijorata de cele 3 ore de drum, de rezistatul in scaunul de masina, insa s-au dovedit a fi griji fara rost. Am ales sa plecam dupa masa ei de pranz si candva inaintea somnului de dupa, insa tot ne-am lungit cu toate si am reusit sa plecam abia la ora 15:30-16:00 (nu mai retin exact).
Am facut foarte bine caci pana am iesit din Bucuresti si o mica parte a autostrazii Eva a dormit iar apoi dupa somn a fost bine dispusa si cu chef de joaca iar grijile mele s-au spulberat. A stat in scaunul la masina si sa jucat cu jucariile si am scoso doar cand a vrut sa pape putin laptic de la mami.

Cred ca nici in 3 ore eram in Mamaia, in nari ne intra briza sarata si ii aratam pentru prima data Evei apa cea nesfarasita. Camera din hotel a fost perfecta, ne-au adus si patut/tarc (la cerere).Vremea excelenta. Totul foarte bine si frumos. Pacat ca au fost doar 3 zile. Acum abia astept concediul de la vara cand vom merge odata in Bulgaria si odata iar pe litoralul romanesc, probabil in Neptun.



Cireasa de pe tort a fost piscina. Pentru Eva..normal...J. si ea s-au balacit ca niste adevarat pestisori. Eva a fost extrem de incantata, nu credeam, insa atat sa balacit, a ras, a plescait apa, a dat din maini si picioare, si a emanat o bucurie de nu imi mai venea sa o scot din apa. Dupa tzitizca, apa e iubirea ei cea mai mare..balaceala.

Afara e cel mai bine!

Sa iesim afara e o mare bucurie pentru Eva si de ce nu si pentru mine, caci iarna asta lunga mi-a ajuns cat ne-a tinut in casa.
Oricum afara e o lume intreaga ce asteapta sa fie descoperita iar Eva nu mai conteneste sa se uite peste tot. Nu mai zic de cat poate vocifera din carut cand mergem, sau la locul de joaca. Totul e nou, totul e minunat si ea vrea incontinuu sa vada, sa simta si sa descopere.
Incerc sa iesim cat de mult afara, ne intoarcem insa pentru mese in casa caci inca nu m-am incumetat sa ii dau sa manace afara ceva mai mult decat biscuiti, grisine sau apa si suc. Eva manca cu tot corpul :), are mancare in par, pe cercei, in nas, pe maini, pe picioare (mda!) asa ca pentru festinul de pranz ne retragem intotdeauna in "vastele" bucatarii de acasa.
Insa dupa masa daca nu dormim iesim iarasi si continuam plimbarea si minunatul de rigoare de multitudinea de noutati.

In parc imi place mie cel mai mult. Mergem cu prietena Evei, Sofia si mama ei. Astazi au stat amandoua in iarba la joaca si si-au impartit biscuitii..ma rog, vorba vine ca Eva a mancat tot chiar si biscuitul Sofiei apoi a baut cu mare placere sucul de mar si morcov care mai nou e deliciul delicios.

Prima boacana :)

Daca tot mergem foarte bine de-a busilea, iar ridicatul in picioare pe orice, nu ne mai e strain, atunci era de asteptat ca boacanele sa se intample. Asa ca astazi Eva catarandu-se de pe canapea, pe jumper, pe mobila a ajuns la un raft unde era pus un suport de lumanare decorativ rosu cu stelute..era..caci nu mai este :)...Eva l-a spart intr-o secunda cand l-a luat in mana si frumos i-a dat drumul jos asa cum face cu toate jucariile. Insa de data aceasta obiectul sa facut bucatele iar ea a ramas uimita.


Eu nu stiam cum sa reactionez, insa i-am vorbit frumos ca obiectul sa spart si trebuie sa strang sa nu se raneasca in ciobutele...cu tati mustaceam de ras pe la spate..prima ei boacana :)